Decizia analizată
Glisează pentru tot tabelul →
| Decizia | Problema | Soluția CNSC | Regula practică |
|---|---|---|---|
| Decizia CNSC nr. 1130/2026 | Cum se evaluează justificarea prețului aparent neobișnuit de scăzut și interesul ofertantului de pe locul 3 în contestarea primelor două oferte? | Potrivit art. 210 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a solicita clarificări pentru ofertele cu preț aparent neobișnuit de scăzut și le respinge numai dacă dovezile furnizate nu justifică nivelul costurilor. | Cadrul normativ din art. 210 din Legea nr. 98/2016 confirmă că un preț aparent neobișnuit de scăzut impune verificarea dovezilor privind sustenabilitatea propunerii financiare, respingerea intervenind atunci când justificările nu susțin costurile ofertate sau când sunt încălcate obligațiile legale aplicabile. |
Situația analizată
În cadrul unei licitații deschise pentru atribuirea unui contract de proiectare și execuție lucrări rutiere, ofertantul clasat pe locul 3 a contestat rezultatul procedurii, reclamând refuzul accesului la documentele declarate confidențiale și susținând că ofertele de pe primele două locuri, cu prețuri de 37% și 46% din valoarea estimată, trebuiau respinse. În privința ofertei de pe locul 2, contestatoarea a invocat nebugetarea capitolului pentru utilități, neîncărcarea unei anexe revizuite și justificarea neconcludentă a prețului scăzut în urma solicitărilor de clarificări. Pe parcursul soluționării cauzei, autoritatea contractantă a informat Consiliul că ofertantul desemnat câștigător nu a dat curs solicitărilor de prelungire a ofertei și a garanției de participare.
Ce a decis CNSC
Prin Decizia CNSC nr. 1130/2026, Consiliul, competent potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, a respins ca neîntemeiate criticile privind accesul la dosar, reținând că toate cele trei ofertante au depus declarații similare de confidențialitate și că s-a aplicat principiul tratamentului egal. Analizând prioritar oferta clasată pe locul 2, CNSC a constatat că includerea cheltuielilor pentru utilități la un alt subcapitol și redepunerea anexei reprezentau îndreptarea unui viciu de formă, iar prețul forfetar a fost fundamentat detaliat prin liste de cantități, oferte de la furnizori și registre de stocuri. Deoarece oferta de pe locul 2 a fost menținută ca admisibilă, Consiliul a respins ca nefondate criticile față de aceasta, a respins ca lipsite de interes cererile vizând oferta de pe locul 1 și a respins solicitarea de plată a cheltuielilor de judecată.
Regula practică
Cadrul normativ din art. 210 din Legea nr. 98/2016 confirmă că un preț aparent neobișnuit de scăzut impune verificarea dovezilor privind sustenabilitatea propunerii financiare, respingerea intervenind atunci când justificările nu susțin costurile ofertate sau când sunt încălcate obligațiile legale aplicabile. În aplicarea particulară din Decizia CNSC nr. 1130/2026, s-a reținut că într-un contract cu sume forfetare riscul de cantități aparține antreprenorului, iar prezentarea formularelor de deviz, a ofertelor de la furnizori, a registrelor de stocuri și a tarifelor de utilaje a fost suficientă pentru probarea prețului. În plan procesual, menținerea ca admisibilă a ofertei de pe locul 2 lipsește de interes analiza criticilor formulate de ocupantul locului 3 împotriva ofertei clasate pe primul loc.
Pentru autoritatea contractantă
Regula legală confirmată în art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și în art. 210 din Legea nr. 98/2016 obligă autoritatea contractantă să solicite clarificări pentru propunerile financiare aparent neobișnuit de scăzute și să evalueze informațiile furnizate, respingând oferta doar când dovezile nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al costurilor. În practica evaluării contractelor de proiectare și execuție cu prețuri exprimate în sume forfetare, așa cum reiese din speța analizată de CNSC, comisia poate verifica dacă o categorie de cheltuieli există în fundamentarea economică a ofertei, evitând măsurile disproporționate pentru simple erori de încadrare pe capitole. Totodată, la gestionarea cererilor de acces la dosar, autoritatea poate proteja propunerile tehnice și financiare marcate ca fiind confidențiale, punând la dispoziție procesele-verbale de evaluare și raportul procedurii pentru a respecta tratamentul egal.
Pentru ofertant
Din perspectiva cadrului legal stabilit de art. 210 din Legea nr. 98/2016, operatorii economici cărora li se solicită justificarea unui preț aparent neobișnuit de scăzut își pot fundamenta economic modul de formare a prețului prin raportare la procesul de producție, metodele de construcție sau condițiile favorabile de care beneficiază. În situația practică a contestării rezultatului de către un ofertant clasat pe locul 3, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 condiționează acțiunea de existența unui interes legitim, ceea ce presupune demonstrarea cu probe plauzibile că oferta de pe locul 2 nu poate îndeplini contractul la parametrii asumați. De asemenea, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, partea care solicită cheltuieli de soluționare trebuie să depună documentele doveditoare înainte de pronunțare, însă acordarea lor depinde de culpa procesuală și de admiterea contestației.
Limitele deciziei
Conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, decizia Consiliului este obligatorie numai pentru părțile cauzei, astfel că dezlegările din Decizia CNSC nr. 1130/2026 nu constituie o regulă generală pentru toate procedurile de atribuire. Concluziile privind încadrarea ca viciu de formă a relocării cheltuielilor cu utilitățile și suficiența probelor de preț au depins strict de specificul contractului de proiectare și execuție cu sume forfetare și de documentele depuse în acel dosar. În plus, situația generată de neprelungirea ofertei și a garanției de participare de către ofertantul clasat pe primul loc nu a fost tranșată pe fond de Consiliu, rămânând în sarcina comisiei de evaluare să stabilească rezultatul analizei în funcție de elementele intervenite.
Întrebări frecvente
Ce obligație are autoritatea contractantă când o ofertă are un preț aparent neobișnuit de scăzut?
Potrivit art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și art. 210 din Legea nr. 98/2016, atunci când o propunere financiară este aparent neobișnuit de scăzută în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului, autoritatea contractantă are obligația legală de a solicita ofertantului clarificări cu privire la prețul și costurile propuse. Ulterior, comisia evaluează informațiile și documentele furnizate și respinge oferta numai atunci când dovezile prezentate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului.
Cu ce documente a fost justificat prețul scăzut în speța din Decizia CNSC nr. 1130/2026?
Conform art. 210 din Legea nr. 98/2016, clarificările se pot referi la fundamentarea economică a formării prețului, soluțiile tehnice și condițiile favorabile ale ofertantului. În cazul concret analizat în Decizia CNSC nr. 1130/2026, asocierea clasată pe locul 2 a depus formularele F1, F2, F3 cu liste de cantități și norme explicitate, extrasele de consumuri C6cp-C9cp, oferte de preț de la furnizori, registrul stocurilor de materii prime, fundamentarea tarifelor și contracte de închiriere pentru utilaje.
De ce a fost respinsă ca lipsită de interes contestația împotriva ofertei de pe locul 1?
În temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și al art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, persoana care formulează o contestație trebuie să dovedească un interes legitim, altfel cererea poate fi respinsă ca lipsită de interes. În Decizia CNSC nr. 1130/2026, contestatoarea s-a clasat pe locul 3, iar Consiliul a constatat că oferta de pe locul 2 a fost declarată admisibilă în mod corect, astfel încât înlăturarea ofertei de pe primul loc nu i-ar aduce niciun folos practic.
Cum a tratat CNSC includerea cheltuielilor pentru utilități la un alt capitol din ofertă?
În speța soluționată prin Decizia CNSC nr. 1130/2026, ofertanta de pe locul 2 nu a completat suma forfetară la capitolul 2 dedicat utilităților din anexa la formularul de ofertă, dar a demonstrat prin clarificări că valoarea respectivă fusese inclusă la subcapitolul privind iluminatul și branșamentul electric. Consiliul a reținut că propunerea financiară totală a rămas neschimbată, iar mutarea sumei în capitolul aferent prin redepunerea anexei a reprezentat îndreptarea unui viciu de formă.
Cum s-a aplicat principiul tratamentului egal la accesul la documentele confidențiale din dosar?
În cadrul Deciziei CNSC nr. 1130/2026, contestatoarea a reclamat faptul că nu a primit acces la propunerile tehnice, propunerile financiare și răspunsurile la clarificări ale primelor două clasate. Consiliul a respins critica, constatând că toate cele trei ofertante implicate, inclusiv contestatoarea, și-au declarat confidențiale ofertele pentru motive similare, iar punerea la dispoziție a raportului procedurii și a proceselor-verbale de evaluare a oferit informații suficiente pentru motivarea contestației.
Temeiuri
Art. 210 din Legea nr. 98/2016
Art. 210 alin. (1) din Legea nr. 98/2016
Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016
Art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016
Art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016
Art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016
Art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016
Sursa oficială
- Decizia CNSC nr. 1130/2026, 25 pagini citite integral
Material de informare generală. Pentru o situație concretă, consultă un specialist.