Anularea procedurii de atribuire pe baza unei decizii din altă achiziție: analiza Deciziei CNSC nr. 1045/2026

Decizia analizată

Situația analizată

În cadrul unei proceduri simplificate având drept criteriu de atribuire cel mai bun raport calitate-preț, autoritatea contractantă a decis anularea achiziției după primirea ofertelor, comunicând această măsură printr-o notă justificativă și prin platforma SEAP. Achizitorul a susținut că într-o procedură paralelă similară, finanțată tot prin AFIR, Consiliul ar fi constatat deficiențe structurale în documentația de atribuire, susceptibile să se regăsească și în procedura curentă și să atragă corecții financiare. Un ofertant a contestat decizia de anulare, arătând că nu a fost întocmit un raport al procedurii și că decizia invocată ca precedent dispusese în realitate reevaluarea ofertelor, fără să constate încălcări în întocmirea documentației de atribuire.

Ce a decis CNSC

Ce a decis CNSC în această speță pornește de la constatarea că autoritatea contractantă nu a identificat efectiv motivele de fapt ale anulării și nu a precizat care sunt deficiențele din documentația de atribuire ce ar afecta competiția ofertelor deja primite. Consiliul a confirmat că decizia invocată ca precedent viza reevaluarea ofertelor pe baza documentației existente și a reținut încălcarea prevederilor legale prin lipsa stabilirii motivelor de fapt ale anulării în raportul procedurii. În baza acestor constatări, CNSC a admis contestația, a anulat decizia de anulare a procedurii cuprinsă în nota justificativă și a obligat autoritatea contractantă la continuarea procedurii de atribuire în zece zile de la primirea deciziei.

Regula practică

Un prim element central este distincția dintre o justificare concretă a erorilor din documentația de atribuire și o formulare generală care doar presupune că anumite vicii din altă procedură s-ar putea regăsi și în achiziția curentă. Al doilea element vizează obligația autorității contractante de a consemna motivele de fapt ale anulării în raportul procedurii de atribuire, întrucât citarea textelor legale sau trimiterea la o notă justificativă separată nu îndeplinesc exigența legală de motivare. În al treilea rând, invocarea riscului unor corecții financiare din partea organismelor de control pentru fonduri europene nu scutește achizitorul de obligația de a demonstra ce anume împiedică evaluarea ofertelor deja depuse și de a evita crearea unor circumstanțe artificiale de anulare.

Pentru autoritatea contractantă

La data de 21 octombrie 2026, legislația prevede că procedura de atribuire se finalizează prin încheierea contractului sau prin anularea procedurii, însă anularea pentru încălcări ale prevederilor legale intervine atunci când se constată erori sau omisiuni pe care autoritatea nu le poate corecta fără a încălca principiile legale. Autoritatea contractantă are obligația legală de a include în raportul procedurii justificarea motivelor pentru care a decis anularea și are interdicția de a întârzia nejustificat evaluarea sau de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii. În practică, înainte de a decide anularea unei achiziții după depunerea ofertelor, comisia de evaluare poate verifica dacă abaterile invocate sunt identificate punctual în propriul caiet de sarcini sau în strategia de contractare și dacă imposibilitatea remedierii este demonstrată concret în raportul procedurii.

Pentru ofertant

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante poate solicita pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară anularea actului sau obligarea autorității la adoptarea de măsuri de remediere. Atunci când Consiliul examinează actul atacat sub aspectul legalității și temeiniciei, acesta poate anula actul în tot sau în parte și poate obliga autoritatea la emiterea unui act pentru restabilirea legalității, decizia pronunțată fiind obligatorie pentru părțile cauzei. Ofertanții care primesc o notificare de anulare a procedurii în SEAP sau o notă justificativă pot verifica dacă există un raport al procedurii care indică precis erorile din documentația proprie și pot analiza dacă documentele externe invocate de achizitor susțin într-adevăr imposibilitatea continuării evaluării.

Limitele deciziei

Soluția din Decizia CNSC nr. 1045/2026 depinde direct de împrejurarea că autoritatea contractantă nu a identificat în propriile documente nicio eroare concretă a documentației de atribuire și a invocat o decizie anterioară care în realitate dispunea reevaluarea ofertelor. Această decizie este obligatorie pentru părțile din dosar și nu exclude situațiile din alte proceduri în care o autoritate contractantă constată și demonstrează efectiv erori sau omisiuni proprii ce nu mai pot fi corectate după depunerea ofertelor fără încălcarea principiilor legale. Prin urmare, analiza temeiniciei unei decizii de anulare se face întotdeauna prin raportare la conținutul concret al documentației de atribuire și la justificarea detaliată din raportul procedurii aferent fiecărei achiziții în parte.